PUTREGAIUL ALB
Descriere
Cauza tulpinilor albe la rapiţa de toamnă este ciuperca Sclerotinia sclerotiorum.
Ciuperca trăieşte în sol sub formă de scleroţi (forma perenă a ciupercii), astfel că erupţia poate reveni chiar şi după mai mulţi ani, dacă scleroţii sunt aduşi la suprafaţa solului prin prelucrarea acestuia şi contaminează culturile de rapiţă care înfloresc în mai, sub condiţii termice favorabile. Cauza tulpinilor albe la rapiţa de toamnă este ciuperca Sclerotinia sclerotiorum. Această infecţie fungică poate duce la pierderi semnificative de recoltă. Câmpurile din aşezări umede (văi, margini de păduri, zone din apropierea lacurilor şi câmpiile inundabile din nordul, sudul şi estul Germaniei) sunt în special în pericol. Condensul puternic format de doar câteva ore poate duce la infestarea care reduce recolta. Condiţia de infestare este pre-existenţa a numeroase corpuri perene (scleroţi) la suprafaţa solului arat. Scleroţii sunt atât de periculoşi, deoarece se formează mai întâi în tulpina rapiţei şi ajung în sol prin intermediul paielor sau resturilor recoltei. Aici pot rezista mult timp şi pot duce la o infestare îndelungată. Acest lucru este valabil în special pentru rotaţia culturilor formate din rapiţă în mare parte.
Scleroţi în tulpină
Simptomele timpurii ale frunzelor
Simptomele tulpinii
Pragul daunelor
Necesitatea unei combateri specifice în rapiţă există, în general, în cazul rotaţiei culturilor formate în mare parte din rapiţă. Rotaţia largă a culturilor de rapiţă reduce riscul unei infecţii. Se lucrează intens la înmulţire la soiurile rezistente. Nu există o prognoză sigură a probabilităţii apariţiei acestei boli la rapiţa de toamnă, deoarece acest lucru depinde întotdeauna de condiţiile meteorologice dominante la momentul înfloririi.
Combatere
Momentul prielnic de stropire cu fungicide a rapiţei de toamnă nu poate fi niciodată clar stabilit, chiar şi atunci când au fost obţinute informaţii noi în această privinţă. Apoi, probabilitatea infestării legată de condiţiile meteorologice poate fi prezisă până la 5 zile cu ajutorul unui program asistat de calculator. Acţiunile fungicide necesare trebuie făcute ca înainte, în principal profilactic. Un bun agricultor de rapiţă va combina propriile sale experienţe cu informaţiile ştiinţifice existente. Folosirea necesară a fungicidelor aplicată pentru combaterea acestei boli poate apărea, de exemplu, după cum urmează:
Momentul stropirii depinde, printre altele, de germinarea scleroţilor, formarea ascosporilor, starea ascosporilor, momentul sporulării, condiţiile meteorologice în timpul infestării (precipitaţii, temperatură, umiditatea aerului şi a solului), gradul de umiditate, durata umezirii şi de stadiul de dezvoltare al culturii de rapiţă. Momentul stropirii este, în general, optim când s-au deschis cca. 50 până la 60% dintre flori. Primele petale deja cad pe pământ. Conform experiențelor anterioare, în acest punct germinează majoritatea scleroţilor existenţi pe suprafaţa solului arat (0 – 5 cm), dacă solul este umed, astfel că trebuie luate în calcul, în condiţii meteorologice umed-uscate, sporulări şi mai apoi infecţii. În condiţii de sol uscat – dacă, de asemenea, nu s-au format deloc sau s-au format complet foarte puţini ascospori, momentul stropirii rapiţei de toamnă poate fi eventual amânat „înapoi” câteva zile (controlul depozitului de scleroţi). Este de dorit umezirea completă a culturii, deoarece trebuie să se ajungă şi la organele inferioare ale plantelor. Prin urmare, cerinţa: Prin tehnica de stropire „convenţională” cu dispozitiv de stropire a câmpului fără sprijinul activ al aerului se folosesc 300 – 400 l apă/ha! Cantitatea de apă se poate oarecum reduce doar la culturile înrourate sau dacă se foloseşte un sistem tehnic cu sprijinul activ al aerului. Recomandare: 6 – 7 km/h. Dacă se merge mai repede, folosirea părţilor inferioare ale plantelor este clar mai slabă! Folosind tehnica adecvată, deteriorarea cărării în rapiţa de toamnă este exclusă sau foarte puţin probabilă! Cultura de plante este posibil să se usuce în cazul în care este umezită cu rouă sau de la ploaie, doar prin pulverizare, iar picăturile pot fi reţinute pe frunze şi nu cad.
Observaţii
Cultura nu se poate stropi la orele prânzului, sub soarele puternic, deoarece viteza de evaporare a lichidului aplicat prin stropire ar fi prea mare. Aplicarea se efectuează pe cât posibil când viteza vântului este de până la 3m/s! Dacă viteza vântului depăşeşte 5 m/s, treceţi la metoda convenţională de stropire şi folosire (evitarea pericolului) !
