Contact

Marius Cretu


Phoma Lingam

PHOMA LINGAM

Descriere

Phoma lingam, putregaiul tulpinii şi al coletului, se numără printre cele mai importante boli ale rapiţei în Germania.

Punctul de plecare al infecţiei constă, de obicei, în câmpurile de rapiţă vechi, însă şi alte buruieni crucifere pot fi infestate şi pot servi ulterior ca sursă de infectare. Dacă vremea este umedă, pe reziduurile de cultură se formează fructul ciupercii – aşa-numiţii pseudoteci – care împrăştie ascosporii. Formarea pseudotecilor și eliberarea ascosporilor din resturile de paie infestate sunt strâns legate de precipitațiile și temperatura după cultura de rapiță. Ploile repetate și o temperatură medie de aproximativ 15 ° C sunt condițiile ideale. Asta înseamnă că, după recoltarea rapiţei, cu cât perioadele umede sunt mai timpurii şi mai dese, cu atât sporii ciupercilor sunt eliberaţi mai devreme de pe resturile vegetative infestate şi împrăştiaţi de vânt peste vechile câmpuri de rapiţă, pe o suprafaţă mare. În condiţii favorabile, pseudotecii pot elibera spori luni de zile, ceea ce se întâmplă adesea în cazul iernilor blânde şi umede. Totuşi, în condiţii nefavorabile, poate avea loc o infestare a suprafeţelor tinere de rapiţă pe o perioadă lungă. Dacă vremea este cald-uscată în toamnă, respectiv rece-uscată în iarnă, eliberarea sporilor va fi oprită temporar. Aceşti ascospori pot fi transportaţi kilometrii de către vânt şi, de obicei, sunt principala sursă de infestare a noilor însămânţări. E nevoie de doar câteva ore de umiditate pentru a ataca frunzele şi coletul tinerei culturi de rapiţă de iarnă. La locul infestării, pe frunze se pot observa pete albicioase cu mici rezerve negre de spori, numite picnidii. Aceste picnidii eliberează, de asemenea, spori care sunt dispersaţi mai departe de picăturile de ploaie şi de vânt în număr mare. Picnidiile apar şi pe resturile vegetale. Prin urmare, dacă vremea este umedă, peste resturile de tulpini şi paie sunt eliberaţi sporii ciupercii atât din pseudoteci, cât şi din picnidii. Deficienţa rapiţei pe aceste suprafeţe arată precum primul simptom de infectare, petele Phoma de pe frunze, din picnidiile cărora sunt eliberaţi spori suplimentari. Aşadar, suprafeţele vechi de rapiţă pot fi o sursă puternică de infectare. Plantele de rapiţă, mai ales cele tinere, sunt foarte sensibile şi pot fi infestate foarte repede, de unde se explică potenţialul mare de dăunare al unei infestări precoce. Petele Phoma de pe frunze sunt principalele surse de noi spori de ciuperci şi, implicit, surse de propagare în masă în cultura de rapiţă. Petele de pe frunze, în sine, nu sunt dăunătoare, însă eliberează spori care infectează coletul şi tulpina. În acest caz, leziunile facilitează invadarea plantei. Aceste leziuni includ, de exemplu, necroza coletului (cauzată de vânt), leziuni cauzate de dăunători (puricele negru al rapiţei, gărgăriţa tulpinilor de rapiţă, gărgăriţe/"gândaci cu cioc") sau chiar fisuri de creştere sau îngheţ în primăvară. Ciuperca devine periculoasă de îndată ce pătrunde în coletul sau tulpina rapiţei de iarnă, unde provoacă moartea celulelor corticale. Se formează zone de putreziciune de culoare maro-închis până la negru, coletul fiind de-a dreptul constrâns. Sporii Phoma, care nu aterizează pe frunze, ci pe sol sau pe resturile de plante, pot duce la infecţii directe. Pe vreme ploioasă, aceştia sunt aruncaţi pe plante de stropii de apă și apoi pătrund direct în plantă prin locurile de hrănire ale insectelor dăunătoare. Leziunile cauzate de insecte, vânt puternic, grindină și abraziunea nisipului favorizează această formă de infectare. Administrarea de fungicide poate ajuta la încetinirea acestei metode de infectare.

 

 

 

 

Combatere

Infecția se bazează în cea mai mare parte pe resturile vegetale infestate. Prin urmare, toate măsurile de eliminare sau epuizare rapidă a reziduurilor de la recoltă reduc riscul de infectare al noilor însămânţări din vecinătate. Asta ar însemna, de exemplu, ca reziduurile de cultură să fie arate chiar înainte de semănarea noii culturi de rapiţă. Dar aici se opune tendinţa în creștere în agricultură de a prelucra pământul fără plug după cultura de rapiță de iarnă. Dar chiar şi după ce s-a făcut însămânţarea din toamnă, aici rămâne suficientă rapiţă – resturi de paie rămase pe suprafaţa solului, care prezintă, ca mai înainte, un mare risc de infectare dacă sunt condiţii meteo adecvate.

Problema este de multe ori proporția de rapiță din zona, în cazul proporțiilor mai mari suprafeţele vechi de rapiţă aflându-se inevitabil în apropierea noilor semănături. Deoarece leziunile cauzate de dăunători facilitează pătrunderea ciupercii în plantă, şi combaterea dăunătorilor poate reduce infestarea cu Phoma.


Prognoza potențialului infestărilor cu Phoma la rapița de iarnă se face prin preziceri de temperatură, precipitații și umiditate în ceea ce priveşte zborul sporilor și riscul de infecție. Perioadele umede în faza juvenilă timpurie a plantei favorizează zborul sporilor și probabilitatea de infestare, mai ales în cazul în care noile semănături se află în imediată apropiere (<300 m) faţă de suprafeţele cu rapiță din anii trecuţi sau densitatea de cultivare a rapiței din regiune este mare. Abia în septembrie se observă primul semnal de avertizare absolut al deficienţei rapiţei prin petele Phoma de pe frunze. De asemenea, perioadele ploioase şi reci din octombrie până în iarnă pot stimula infectarea cu Phoma. În funcție de prognoza Phoma ar trebui administrat un tratament fungicid după o fază de umiditate intensă şi repetat dacă după aproximativ patru săptămâni sau mai târziu apare o altă fază de infecție. Pentru a obţine o acțiune fungicidă bună trebuie să fie folosite rate de aplicare suficient de mari.

Pentru combaterea chimică sunt disponibile diverse produse. Ambele Tebuconazol și Metconazol, conţin atât un fungicid, cât și un efect de reglare a creșterii, în timp ce alți agenți, cum ar fi Difenoconazol sau Boscalid, au doar o acțiune fungicidă. Pentru desimi scăzute sau risc ridicat de infectare se pretează fungicidele cu regulatori de creștere (Tebuconazol, Metconazol) într-o rată de aplicare redusă, combinate cu fungicide pure (de exemplu Boscalid, Difenoconazol). La momentul infestării nu se poate observa încă nici un indiciu referitor la amploarea pierderilor de venituri, deoarece nu este stabilit gradul de deteriorare de la următoarele intemperii până la recoltare. Chiar şi eficacitatea acțiunii fungicide poate fi foarte dificil de evaluat.


PHOMA 4.jpg
JPG-Download