Contact

Marius Cretu


Mihaela Radu


Temperaturile scăzute din ultima perioadă afectează cultura de rapiță? Rapool găseste soluția

Târziu, dar puternic. La sfârșitul lunii februarie au fost înregistrate cele mai scăzute temperaturi din această iarna. Harta temperaturii indică temperatura scăzută a solului din Europa, la  data de 28 februarie), în care temperaturile au fost mai ales între minus 10 ° C și minus 15 ° C, uneori chiar sub minus 20 ° C. Rezistența la iernare a plantelor de rapiță este în principiu de la -15 până la -20 ° C, așa că se pune întrebarea, cum tolerează rapița aceste perioade de îngheț și la ce consecințe trebuie să ne așteptăm.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ce factori determină o rezistență mai bună la iernare?

Dezvoltarea plantelor înainte de iernare și stadiul nutritional
Modul în care intervin temperaturile scăzute
Agresivitatea și durata perioadei de stres
Dezvoltarea plantelor

Cea mai bună rezistență la iernare se găsește în plantele care au 8-12 frunze, un diametru al coletului de 8 mm, o rozetă de frunze plată și sa prezinte masă vegetativă bogată. Binecunoscuta regula de 8-8-8. Dacă o plantă sau un camp de rapiță diferă de acest optim , riscul devine tot mai mare. O aprovizionare bună cu potasiu și bor în toamnă îmbunatațește, de asemenea, rezistența la iernare. Particular, pe cale de dispariție sunt câmpurile care încep deja cu o prima alungire a tulpinii din toamnă. Același lucru este valabil și pentru plantele mici și slab dezvoltate, cu doar 4 până la 6 frunze. Se usucă foarte usor, putând fi observat acest efect mai ales în acest an când plantele au intrat în iarna într-un stadiu mai slab dezvoltat.

Perioada de instalare a inghețului ( perioada de călire)

În iarna 2017/18 au fost temperaturi peste media normală. De la luna ianuarie care a fost evident prea caldă, pentru condițiile unei ierni, la mijlocul lunii februarie când a avut loc o scădere a temperaturilor, acest lucru ar fi trebuit să asigure o “călire” a plantelor. Plantele puternice, care trec prin acest proces de aclimatizare pot supraviețui și până la – 25 ° C.

 

 

 

 

Fig. 1. Unele plante de rapiță suferă de îngheț în ciuda stratului de zăpadă.

Agresivitatea și durata perioadei de stres

La această întrebare este cel mai dificil de răspuns. Cel mai mare risc pentru iernare, este mai mult durata înghețului decât cea mai scăzută temperatură înregistrată.

 Cele mai multe pagube de iarna, de obicei, nu au loc în timpul iernii ci mai degraba la sfârșitul acesteia, când avem o lumină puternică a soarelui și un vânt temporar neplăcut care scoate sucul celular din plante, iar terenul înghețat nu poate livra nutrienți plantelor. Acum putem observa exact această situație afară în câmp.

O bună acoperire cu zăpadă este cea mai bună protecție , dar multe câmpuri de rapiță au supravietuit chiar și fără ea. Chiar și 1 cm de zăpadă este de obicei suficient. În câmpurile supraalimentate, cu multă masă vegetativă , frunzele moarte asigură protecție împotriva vântului  și a gerului pentru punctul de creștere. Problemele apar la plantele prea mici și la câmpurile cu puține plante. Plantele puternice pierd chiar și după câteva zile de „soare cu dinți” frunzele lor mature, dar rămân în formă, fără probleme, cu punctul de creștere și rădăcina. Plantele mici cu diametrul rozetei mai mic de 5 mm , pot, în funcție de severitatea condițiilor de stres, să se necrozeze după câteva zile chiar și în punctul de creștere și apoi să se usuce.

Fig 2: În ciuda unor frunze moarte (înghețate) multe câmpuri de rapiță ar trebui să supraviețuiască bine perioadei de îngheț.

Plantele din figura 1 au suferit mai mult , chiar dacă au avut puțin mai multă zăpadă. Solul este mai nisipos, data semănatului a fost mai tardivă, plantele sunt mai mici și, de asemenea frunzele sunt în pozitie mai verticală ( posibil din cauza regulatorului de creștere).Plantele au pierdut multă masă vegetativă în perioada rece. Chiar dacă plantele arată bine, este nevoie de timp pentru regenerarea biomasei. Plantele de rapiță din poza 2 fac o impresie mai bună, vie, în ciuda unor frunze moarte ( înghețate) și acestea ar trebui să supraviețuiască sezonului rece fără probleme majore.

Capacitate enormă de regenerare – Nu încetați să credeți în cultura de rapiță și alegeți genetica care să vă aducă siguranță!

Dacă și cât de mult a fost afectat câmpul de rapiță nu este o problemă corelată cu cea mai mică temperatură înregistrată. Mai degrabă, combinația - rezistența și durata stresului la rece și robustețea rapiței este crucială. Plantele cu frunzele laterale moarte nu sunt o problemă, pentru că din rădăcinile viabile vor începe să crească lăstari laterali , în timp ce plantele prea mici vor disparea pur și simplu. În funcție de perioada de răsărire, la sfarșitul acestei perioade de îngheț, va exista o gamă diferită de plante  - uneori chiar una lângă cealaltă. DARIOT, PHOENIX CL și noua genetică performantă de la RAPOOL – FRANKLIN  prezintă cea mai bună rezistență la iernare. Pentru un câmp uniform, pentru o siguranță a producției și pentru un profit mai mare pe hectar aceștia sunt hibrizii recomandați. FRANKLIN vine cu un mare plus pentru piața din România deoarece prezintă toate avantajele noii genetici și are o maturitate foarte timpurie pentru o eșalonare corectă a recoltatului. Stabilitatea la recoltare, sănătatea plantelor și timpurietatea acestuia îl poziționează în gama premium a portofoliului Rapool România.

Desi cultura de rapiță este o artistă în ceea ce privește regenerarea plantelor, este bine să alegem genetica premium ce prezintă rezistență bună la iernare și potențial foarte bun de producție. Asta reprezintă o verigă de succes din tehnologia de rapiță.

Fertilizarea

Daca nu s-a facut deja , trebuie aplicată prima fertilizare cu azot, cu excepția câmpurilor care sunt sub semnul întrebării. Ultimele zile cu îngheț de noapte oferă posibilitați bune de aplicare dacă solul este dezghețat și nu avem înca un strat de zăpadă. Dacă încă mai așteptați din cauza condițiilor care nu permit aplicarea în ferestrele iernii, puteți aplica întreaga cantitate de azot începând cu 20 martie. În acest sens recomandăm alegerea geneticii care nu este atat de sensibilă la aplicarea îngrășămintelor. Din acest segment face parte binecunoscutul hibrid SHERPA care pe lângă acest aspect înglobează și alte caracteristici bine știute de fermierii care în fiecare an solicită cantități însemnate din acest hibrid.

Și din nou: o notă privind regulamentul cu fertilizarea : înainte de aplicare, trebuie respectate condițiile aplicării și de asemenea a cantității, fiind necesară o evaluare a câmpurilor ce urmează a fi fertilizate.

O mare parte din genetica RAPOOL prezintă o toleranță foarte bună la temperaturile scăzute din timpul iernii. Pentru a beneficia de hibrizii potriviți condițiilor din ferma dumneavoastră luați legătura cu echipa Rapool România.

                                                                                                                                                                                                          Ing. Mihaela Radu

                                             Marketing & Product Manager Rapool România